.png)
HOTĂRÂRE Nr. 1252 din 12 decembrie 2012
privind
aprobarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor
unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ
ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 8 din 7 ianuarie 2013
În temeiul art. 108 din Constituţia
României, republicată, al art. 27 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr.
1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 24 din Legea nr.
263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, cu
modificările şi completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
Se aprobă Metodologia de organizare şi
funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară,
prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Bucureşti, 12 decembrie 2012.
Nr. 1.252.
ANEXA 1
METODOLOGIE
de
organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie
antepreşcolară
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Unităţile în care se oferă servicii de
educaţie timpurie antepreşcolară, denumite în continuare unităţi, sunt creşele
sau, după caz, grădiniţa sau centrul de zi, în situaţia în care se înfiinţează
grupe de educaţie antepreşcolară în aceste unităţi.
(2) Creşa este un serviciu de interes
local, public sau privat, care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei,
servicii integrate de îngrijire, supraveghere şi educaţie timpurie copiilor de
vârstă antepreşcolară.
(3) În situaţia în care copilul
antepreşcolar înscris în unul dintre serviciile de educaţie timpurie
antepreşcolară prevăzute la alin. (1) împlineşte vârsta de 3 ani în timpul
anului şcolar, acesta poate frecventa programul serviciului respectiv până la
finalizarea anului şcolar, fără a depăşi vârsta de 4 ani.
ART. 2
(1) Creşele şi, după caz, centrele de zi în
care se organizează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară fac parte atât
din sistemul naţional de servicii sociale reglementat de Legea asistenţei
sociale nr. 292/2011, prin furnizarea de servicii de îngrijire şi supraveghere,
cât şi din sistemul de învăţământ preuniversitar reglementat de Legea educaţiei
naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prin
furnizarea de servicii de educaţie timpurie antepreşcolară.
(2) Grădiniţele în care se organizează
grupe de educaţie timpurie antepreşcolară fac parte din sistemul de învăţământ
preuniversitar, reglementat de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare.
ART. 3
(1) Serviciile de educaţie timpurie
antepreşcolară oferite în cadrul unităţilor publice prevăzute la art. 1 alin.
(1) sunt gratuite.
(2)
Activitatea de educaţie antepreşcolară se organizează pe niveluri şi tipuri, în
conformitate cu prevederile legale generale referitoare la organizarea
învăţământului.
ART. 4
Obiectivele generale ale educaţiei timpurii
antepreşcolare vizează următoarele aspecte:
a) stimularea diferenţiată a copilului în
vederea dezvoltării sale individuale în plan intelectual, socio-afectiv şi
psihomotric, ţinând cont de particularităţile specifice de vârstă ale acestuia
şi de potenţialul său evaluat;
b) realizarea unui demers educaţional bazat
pe interacţiunea activă cu adultul, rutina zilnică, organizarea eficientă şi
protectivă a mediului şi a activităţilor de învăţare;
c) promovarea jocului ca formă de
activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale
la vârstele timpurii;
d) promovarea interacţiunii cu ceilalţi
copii prin activităţi de grup specifice vârstei;
e) sprijinirea părinţilor şi familiei în
educaţia timpurie a copiilor.
CAPITOLUL II
Organizarea şi funcţionarea creşelor şi a
altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară
SECŢIUNEA 1
Înfiinţarea şi acreditarea creşelor şi a
altor unităţi care oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară
ART. 5
(1) Unităţile care oferă servicii de
educaţie antepreşcolară pot fi înfiinţate şi organizate în sistem public şi
privat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) Unităţile prevăzute la alin. (1) pot fi
înfiinţate de sine stătător sau ca structuri de educaţie antepreşcolară pe
lângă grădiniţe.
(3) În cazul în care se înfiinţează grupe
de educaţie antepreşcolară în grădiniţă sau în centru de zi, acestea sunt
considerate ca secţii ale unităţii respective, finanţarea şi încadrarea
personalului asigurându-se conform prevederilor prezentei hotărâri.
ART. 6
(1) Unităţile publice care oferă servicii
de educaţie antepreşcolară se organizează cu avizul conform al inspectoratului
şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
(2) Unităţile private care oferă servicii
de educaţie antepreşcolară, altele decât grădiniţele care înfiinţează grupe de
educaţie antepreşcolară, se organizează cu avizul conform al autorităţii
administraţiei publice locale a municipiului, oraşului, comunei sau, după caz,
sectorului municipiului Bucureşti din raza administrativ-teritorială în care
urmează să se înfiinţeze şi cu avizul conform al inspectoratului şcolar
judeţean/al municipiului Bucureşti.
ART. 7
(1) În vederea obţinerii avizului conform,
prevăzut la art. 6 alin. (2), furnizorii de servicii prezintă serviciului
public de asistenţă socială de la nivelul municipiului, oraşului, comunei sau,
după caz, sectorului municipiului Bucureşti din raza administrativ-teritorială
în care urmează să se înfiinţeze următoarele documente:
a) un
raport care cuprinde o descriere succintă a unităţii, datele de identificare,
amplasarea în localitate, regimul juridic al spaţiului, utilizarea spaţiului,
structura şi numărul de personal, numărul de copii pentru care se furnizează
servicii şi argumentarea necesităţii înfiinţării acestuia;
b) hotărârea organului de conducere al
persoanei juridice cu privire la înfiinţarea unităţii;
c) copie după actele de înfiinţare ale
furnizorului de servicii, persoană fizică sau juridică ori altele asemenea;
d) copie după titlul de proprietate asupra
imobilului în care va funcţiona creşa sau, după caz, actul care atestă dreptul
de folosinţă asupra imobilului respectiv.
(2) Pentru înfiinţarea creşelor ca unităţi
care oferă servicii de educaţie antepreşcolară furnizorul de servicii prezintă
serviciului public de asistenţă socială prevăzut la alin. (1) următoarele:
a) autorizaţia sanitară de funcţionare;
b) autorizaţia sanitar-veterinară;
c) autorizaţia de mediu;
d) autorizaţia de securitate la incendiu;
e) autorizaţia de funcţionare din punct de
vedere al protecţiei muncii;
f) autorizaţia de funcţionare provizorie,
eliberată de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
g) certificatul de acreditare a furnizorului
de servicii sociale.
ART. 8
Unităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) în
calitate de furnizori de educaţie antepreşcolară se autorizează/acreditează în
baza Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării,
acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie,
elaborată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
ART. 9
(1) Suspendarea sau retragerea
acreditării/autorizării acordate în calitate de furnizor de servicii de
educaţie timpurie se realizează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, la solicitarea inspectoratelor şcolare judeţene/al
municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerii autorităţilor administraţiei
publice locale sau din proprie iniţiativă, în conformitate cu prevederile
legale.
(2) În cazul suspendării sau anulării
acreditării/autorizării, autorităţile administraţiei publice locale realizează
transferarea antepreşcolarilor către alte unităţi în care se oferă servicii de
educaţie timpurie, cu respectarea interesului copiilor şi cu asigurarea
logisticii necesare.
ART. 10
(1) Unităţile private, care oferă servicii
de educaţie antepreşcolară, se organizează conform principiului nonprofit, cu
respectarea legislaţiei în vigoare, şi trebuie să îndeplinească aceleaşi
criterii, standarde şi indicatori de performanţă ca şi unităţile de învăţământ
publice.
(2) Unităţile prevăzute la alin. (1) dispun
de autonomie organizatorică şi economico-financiară, în conformitate cu
reglementările legale referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului de
învăţământ particular şi confesional.
ART. 11
Pentru asigurarea continuităţii şi unităţii
de cerinţe în activitatea de educaţie timpurie, creşele şi grupele de educaţie
antepreşcolară din centrele de zi sunt coordonate metodologic de unităţi de
învăţământ preşcolar cu personalitate juridică desemnate de inspectoratul
şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
SECŢIUNEA a 2-a
Forme de organizare a creşelor şi a altor
unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară. Structura anului şcolar
ART. 12
(1) La nivelul unităţii în care se oferă
servicii de educaţie antepreşcolară există următoarele documente de evidenţă:
a) registru de evidenţă/prezenţă a
copiilor;
b) registru de evidenţă a meniurilor pe
grupe de vârstă a copiilor, pentru programul prelungit sau săptămânal;
c) registru de evidenţă a stării de
sănătate a copiilor;
d) dosar personal pentru fiecare copil.
(2) Dosarul personal al copilului cuprinde cel
puţin următoarele documente:
a) documentele prevăzute la art. 22 alin.
(1);
b) rezultatele evaluării realizate de către
psihologul cu care unitatea în care se oferă servicii de educaţie
antepreşcolară colaborează;
c) jurnalul copilului;
d)
evaluările periodice realizate de echipa multidisciplinară din centrul judeţean
de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse
şi Asistenţă Educaţională;
e) planul de servicii, în situaţia
copilului expus riscului de separare de familie;
f) copie a dispoziţiei primarului privind
susţinerea din bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale a
contribuţiei ce revine părinţilor/reprezentanţilor legali;
g) contractul privind furnizarea de
servicii încheiat între părintele/reprezentantul legal al copilului şi
conducerea unităţii.
ART. 13
(1) Programul de funcţionare al
unităţilor/structurilor/secţiilor în care se oferă servicii de educaţie
antepreşcolară este flexibil, urmăreşte acoperirea nevoilor copiilor şi
părinţilor şi poate fi:
a) program normal, până la 5 ore pe zi, în
funcţie de solicitările părinţilor;
b) program prelungit, 10 ore pe zi;
c) program săptămânal, de luni până vineri.
(2) Programul de funcţionare al creşelor,
ca unităţi de educaţie timpurie, este de luni până vineri, în intervalul orar
6,00 - 18,00.
(3) În cadrul
unităţilor/structurilor/secţiilor cu program săptămânal serviciile pot fi
furnizate pe timpul nopţii numai în situaţii deosebite şi de urgenţă ale părinţilor/reprezentanţilor
legali, respectiv:
a) program de lucru pe timpul nopţii pentru
ambii părinţi/reprezentanţi legali sau pentru familiile monoparentale;
b) urgenţe medicale ale
părinţilor/reprezentanţilor legali sau a altor membri din familia acestora;
c) deces în familie.
(4) Se recomandă părinţilor ca, în limita
posibilităţilor, să nu lase copilul în serviciile de educaţie timpurie
antepreşcolară mai mult de 10 ore pe zi.
ART. 14
(1) Tipurile de servicii pe care le oferă
unităţile de educaţie antepreşcolară sunt:
a) servicii de educaţie timpurie realizate
în baza unui curriculum naţional, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă,
emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea timpurie a
eventualelor dificultăţi/deficienţe de dezvoltare;
b) servicii de îngrijire, protecţie şi
nutriţie a copiilor;
c) servicii de supraveghere a stării de
sănătate a copilului;
d) servicii complementare pentru copil,
familie, respectiv servicii de consiliere, de educaţie parentală, de informare.
(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) se
oferă în baza unui contract, încheiat între părinte/reprezentantul legal al
copilului şi conducerea unităţii, prin care se stabilesc drepturile şi
obligaţiile părţilor.
(3) Modelul-cadru al contractului prevăzut
la alin. (2) se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi
protecţiei sociale şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului.
ART. 15
(1) În unităţile care oferă servicii de
educaţie timpurie, se recomandă următoarea modalitate de organizare:
a) grupa mică - copii până la 1 an;
b) grupa mijlocie - copii de 1 - 2 ani;
c) grupa mare - copii de 2 - 3 ani.
(2) Se recomandă constituirea grupelor
eterogene şi repartizarea fraţilor şi prietenilor de vârste diferite în aceeaşi
grupă.
ART. 16
(1) Numărul copiilor la grupa de
antepreşcolari este în medie de 7 copii, dar nu mai puţin de 5 copii şi nu mai
mult de 9 copii.
(2) Raportul adult/copil şi mărimea maximă
a grupei se stabileşte conform anexei 1a).
(3) Raportul adult/copil creşte atunci când
în grupă există copii cu cerinţe educative speciale, conform prevederilor
legale în vigoare.
ART. 17
(1) La nivelul aceleiaşi unităţi de
educaţie antepreşcolară pot funcţiona grupe cu forme de organizare diferite, cu
program normal, prelungit sau săptămânal.
(2) Organizarea grupelor prevăzute la alin.
(1) se va face în funcţie de solicitările părinţilor, de condiţiile materiale
şi de funcţionare ale unităţii, de nivelul de protecţie şi educaţie pe care îl
necesită copiii, precum şi de necesitatea asigurării coerenţei activităţii de
educaţie timpurie, a protecţiei copiilor proveniţi din medii defavorizate şi
dezvoltării relaţiilor socio-afective între aceştia.
(3) Pentru asigurarea continuităţii între
învăţământul antepreşcolar şi cel preşcolar şi pentru a răspunde nevoii de
educaţie şi îngrijire a copiilor, în grădiniţe se pot organiza grupe de nivel
antepreşcolar, cu copii de 2 - 3 ani.
ART. 18
(1) Structura anului şcolar pentru
serviciile de educaţie timpurie nivel antepreşcolar prevăzute la art. 1 alin.
(1) este aceeaşi cu cea stabilită pentru învăţământul preuniversitar.
(2) În situaţii cu totul excepţionale,
inspectoratele şcolare pot schimba structura anului şcolar, la propunerea
autorităţilor administraţiei publice locale sau a părinţilor, cu respectarea
numărului de săptămâni stabilit prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului.
(3) Schimbarea structurii anului şcolar nu
trebuie să împiedice activitatea de educaţie timpurie, realizarea planului de
învăţământ, a prevederilor programei şcolare, pregătirea corespunzătoare a
copiilor, protecţia acestora şi activitatea personalului didactic din unităţile
de educaţie antepreşcolară.
ART. 19
(1) Planul de şcolarizare în unităţile
publice care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se stabileşte de către
inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, cu consultarea
autorităţilor administraţiei publice locale, şi se aprobă de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2) Planul de şcolarizare a copiilor în
unităţile private care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se stabileşte
de către persoana fizică sau juridică iniţiatoare, cu consultarea
inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.
(3) Planul de şcolarizare prevăzut la alin.
(1) şi (2) este adus la cunoştinţa părinţilor/reprezentanţilor legali prin
afişare la avizier sau prin postare pe site-ul unităţii respective.
ART. 20
(1) Unităţile de educaţie antepreşcolară cu
program prelungit şi săptămânal funcţionează pe tot parcursul anului, inclusiv
în timpul vacanţelor şcolare, perioadă în care nu se organizează proces
instructiv-educativ.
(2) Unităţile prevăzute la alin. (1) pot fi
închise temporar, cu acordul inspectoratului şcolar şi cu informarea
părinţilor, cel mult 30 de zile pe an, pentru curăţenie, reparaţii sau
dezinsecţie.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) sunt
aplicabile şi creşelor cu program normal.
(4) La cererea părinţilor şi în măsura
posibilităţilor, pe perioada închiderii acestor unităţi, conducerea unităţilor
de educaţie antepreşcolară şi inspectoratul şcolar iau măsuri pentru asigurarea
protecţiei copiilor, contactând unităţi care furnizează servicii de educaţie
timpurie apropiate, care funcţionează în perioada respectivă şi la care aceştia
pot fi transferaţi temporar.
(5) Cheltuielile şi răspunderea
corespunzătoare creşterii, îngrijirii şi educării copilului, pe perioada
transferului, sunt în sarcina unităţii care preia copiii.
(6) Decontarea cheltuielilor se realizează
pe baza documentelor justificative înaintate de către unitatea care a preluat
copilul, în termen de 45 de zile de la încetarea acordării serviciilor.
(7) Perioadele prevăzute la alin. (2) se
aduc la cunoştinţa tuturor reprezentanţilor legali cu cel puţin 45 zile înainte
de închidere. Durata vacanţei se stipulează în contractul prevăzut la art. 14
alin. (2).
SECŢIUNEA a 3-a
Înscrierea, transferul, scoaterea din
evidenţă a copiilor în/din creşă şi din alte unităţi de educaţie timpurie
antepreşcolară
ART. 21
(1) Înscrierea copiilor în unităţile care
oferă servicii de educaţie antepreşcolară se face de regulă la începutul anului
şcolar sau, în situaţii deosebite, în timpul anului şcolar, în ordinea
depunerii dosarului şi în limita locurilor disponibile şi a planului de
şcolarizare aprobat.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin.
(1), în cazul în care se solicită înscrierea fraţilor sau a copiilor aflaţi în
îngrijirea aceluiaşi părinte/reprezentant legal şi nu este liber decât un loc
la grupa de vârstă a copiilor, se va suplimenta numărul de locuri din grupa de
vârstă corespunzătoare cu numărul de copii aflaţi în această situaţie.
(3) Procedurile şi criteriile pentru
departajarea copiilor la înscriere sunt stabilite de către conducerea unităţii
în colaborare cu consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ care
coordonează metodologic activitatea de educaţie antepreşcolară şi sunt făcute
publice prin afişarea la sediul unităţii de educaţie antepreşcolară.
(4) La înscrierea copiilor în unităţile
publice care oferă servicii de educaţie antepreşcolară nu se percep taxe de
înscriere.
(5) Este interzis refuzul înscrierii
copiilor în unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară pe
criterii discriminatorii bazate pe: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie,
categorie socială, convingeri, gen, vârstă, dizabilitate, boală cronică
necontagioasă, infectarea HIV ori apartenenţa la o categorie defavorizată.
(6) În unităţile prevăzute la art. 1 alin.
(1) şi (2) se recomandă înscrierea copiilor după împlinirea vârstei de 3 luni.
ART. 22
(1) Actele necesare înscrierii copiilor în
unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară sunt:
a) cerere de înscriere;
b) copie de pe certificatul de naştere al
copilului;
c) copie de pe actele de identitate ale
părinţilor/reprezentanţilor legali, certificatele de naştere ale fraţilor
minori şi, după caz, copie a hotărârii/sentinţei de plasament sau a sentinţei
de încredinţare în vederea adopţiei;
d) adeverinţă de venituri pentru fiecare
dintre părinţi/reprezentanţii legali;
e) adeverinţă de la medicul de familie, în
care să se menţioneze că respectivul copil este sănătos clinic;
f) fişa de imunizări, întocmită conform
prevederilor elaborate de Ministerul Sănătăţii cu privire la intrarea copilului
în colectivitate;
g) analize medicale: testare la tuberculină
şi examen coproparazitologic pentru copil.
(2) Cererea de înscriere este însoţită de
avizul epidemiologic, eliberat de medicul de familie al copilului cu 24 - 48 de
ore înainte de a începe frecventarea unităţii.
(3) Avizul epidemiologic prevăzut la alin.
(2) se prezintă şi în cazul absenţei copilului din unitate pentru o perioadă
mai mare de 3 zile.
(4) Datele personale extrase din actele
cuprinse în dosarul de înscriere se consemnează în Registrul de
evidenţă/prezenţă a copiilor.
(5) Registrul prevăzut la alin (4) cuprinde:
numele şi prenumele copilului, data naşterii, domiciliul, numele şi prenumele
părinţilor, locul de muncă al acestora, data intrării copilului în unitate,
copiii prezenţi/absenţi şi, după caz, motivul absenţei şi o rubrică de
observaţii, unde se va scrie data transferului copilului şi unitatea unde a
fost transferat sau data retragerii copilului din evidenţele unităţii şi
motivul acesteia.
(6) Prelucrarea datelor cu caracter
personal în procesul de înscriere/transfer/scoatere din evidenţă a copiilor
trebuie să se facă în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 677/2001 pentru
protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi
libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 23
În vederea adaptării copilului, după
înscriere, părintele/reprezentantul legal poate însoţi copilul la programul din
creşă pe o perioadă de maximum 15 zile.
ART. 24
Transferarea copilului de la o unitate care
oferă servicii de educaţie antepreşcolară la alta se face la cererea părinţilor
sau a reprezentantului legal, cu avizul unităţii primitoare, în limita
locurilor aprobate prin planul de şcolarizare.
ART. 25
Scoaterea copilului din evidenţa unităţii
care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se face în următoarele situaţii:
a) în cazul unor afecţiuni cronice, la
recomandarea medicului;
b) în cazul în care copilul absentează 4
săptămâni consecutiv, fără motivare;
c) la cererea părintelui sau a
reprezentantului legal al copilului.
SECŢIUNEA a 4-a
Mediul educaţional în creşă şi în alte
unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară
ART. 26
Unităţile care oferă servicii de educaţie
antepreşcolară respectă prevederile legale în vigoare referitoare la spaţiul
aferent sălilor de grupă, la terenurile destinate jocurilor şi activităţilor în
aer liber, la mobilierul şi instalaţiile necesare asigurării condiţiilor de
funcţionare, la condiţiile igienico-sanitare, în conformitate cu normele
stabilite de Ministerul Sănătăţii pentru unităţile pentru ocrotirea, educarea
şi instruirea tinerilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.
1.955/1995, cu modificările ulterioare, precum şi la condiţiile de siguranţă
care îi privesc pe copii.
ART. 27
(1) În unităţile care oferă servicii de
educaţie antepreşcolară, mediul fizic trebuie să stimuleze dezvoltarea şi
învăţarea activă a copiilor, să creeze ocazii de explorare şi descoperire şi să
vină în întâmpinarea nevoilor individuale ale acestora.
(2) Spaţiul trebuie organizat în aşa fel
încât să asigure sănătatea şi protecţia copiilor, fără a le impune multe
restricţii.
ART. 28
(1) Spaţiul din unităţile care oferă
servicii de educaţie antepreşcolară va fi amenajat primitor şi atractiv şi va
fi organizat astfel încât să existe: săli de grupă şi spaţii în aer liber,
încăperi pentru primire (vestiare), spaţii pentru servirea mesei, spaţii de
somn şi, eventual, cameră/centru de resurse pentru părinţi.
(2) Spaţiul pentru întâlniri cu părinţii
sau cu persoane din afara unităţii va fi amenajat în aşa fel încât să
încurajeze şi să promoveze comunicarea şi valorile familiei şi ale comunităţii,
precum şi pentru a stimula implicarea acestora în programul instituţiei.
(3) Spaţiul pentru desfăşurarea
activităţilor în aer liber va asigura dezvoltarea, învăţarea activă a copilului
şi promovarea stării de sănătate, fără risc de accidente şi îmbolnăviri.
ART. 29
(1) Încăperea pentru primire, respectiv
vestiarul va fi iluminat şi ventilat natural, dimensionat astfel încât să se
evite aglomeraţia la orele de primire/plecare şi va fi dotat cu mobilier
funcţional, adaptat vârstei copiilor şi uşor de igienizat.
(2) Încăperea va avea acces direct la un
grup sanitar (cel puţin la o chiuvetă, pentru spălarea mâinilor) şi va conţine
cuiere la înălţimea copiilor, dulapuri pentru păstrarea îmbrăcămintei copiilor
în saci individuali, bănci de dimensiuni adecvate pe care să fie aşezaţi copiii
pentru a fi îmbrăcaţi/încălţaţi.
ART. 30
(1) Spaţiul sălii de grupă va fi împărţit
în cel puţin două zone: zona pentru joc liber, unde se pot desfăşura activităţi
mai zgomotoase, şi zona pentru activitate/învăţare, unde se vor desfăşura
activităţile care necesită linişte şi concentrare.
(2) În afara celor două zone, în sala de grupă
trebuie să existe şi cel puţin două colţuri privilegiate de joacă, dotate cu
materiale şi jucării specifice activităţilor pe care copiii le vor desfăşura.
Acestea pot fi înfiinţate şi amenajate în funcţie de nevoile şi interesele
copiilor şi de conţinutul educativ parcurs cu aceştia la un moment dat.
(3) În zona pentru activitate trebuie să
existe şi un spaţiu liniştit şi confortabil pentru odihnă. Acest spaţiu va fi
dotat cu o saltea ori cu pernuţe moi pe care copiii se pot aşeza şi se pot
odihni sau pot fi singuri cu ei înşişi atunci când simt nevoia.
ART. 31
Microclimatul unităţii pentru educaţie
antepreşcolară va fi realizat în conformitate cu normele stabilite de
Ministerul Sănătăţii pentru unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea
tinerilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.955/1995, cu
modificările ulterioare.
ART. 32
Mobilierul utilizat în serviciile de
educaţie antepreşcolară trebuie să fie adecvat vârstei, să ofere copilului o
ambianţă familială, sigură şi confortabilă, să contribuie la crearea unui
climat educaţional favorabil şi să permită modularea, după necesităţile grupei.
ART. 33
Jucăriile, materialele şi echipamentele
pentru dezvoltarea şi învăţarea copiilor vor fi adecvate vârstei şi nivelului
de dezvoltare ale copiilor, vor asigura stimularea acestuia şi îi vor oferi
ocazia să îşi exprime opţiunile şi să îşi dezvolte creativitatea. Ele nu vor
constitui un pericol, prin formă, dimensiuni sau natura materialului.
CAPITOLUL III
Conţinutul educativ al activităţii de
educaţie timpurie
ART. 34
(1) Educaţia antepreşcolară se realizează
pe baza unui curriculum naţional, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă,
emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe evaluarea, diagnosticarea şi
remedierea timpurie a eventualelor deficienţe de dezvoltare.
(2) Domeniile de dezvoltare ale copilului
vizate în curriculumul specific vârstei antepreşcolare, precum dezvoltarea
fizică, sănătatea, igiena personală, dezvoltarea socioemoţională, dezvoltarea
cognitivă, dezvoltarea limbajului şi a comunicării, dezvoltarea capacităţilor
şi atitudinilor în învăţare, sunt esenţiale pentru realizarea unei educaţii
particularizate, prin identificarea de către cadrul didactic atât a
potenţialului copilului, cât şi a dificultăţilor/deficienţelor fiecărui copil
în parte.
(3) Educaţia antepreşcolară în perioada
copilăriei timpurii vizează dezvoltarea generală a copilului, care urmează să
îi asigure acestuia un start bun în viaţă.
ART. 35
Conţinutul educaţiei antepreşcolare se
realizează conform prevederilor curriculumului specific aprobat potrivit art.
27 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare.
ART. 36
În unităţile în care se oferă servicii de
educaţie antepreşcolară, strategiile personalizate aplicate în demersul
didactic valorizează copilul, îl diferenţiază şi îl individualizează potrivit
ritmului şi nevoilor proprii, în vederea sprijinirii dezvoltării sale.
ART. 37
(1) În activitatea desfăşurată în unităţile
în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se respectă dreptul
copilului la joc ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de
realizare a demersurilor educaţionale la vârste timpurii, precum şi ca metodă
de stimulare a capacităţii şi creativităţii copilului, ca un drept al acestuia
şi ca o deschidere spre libertatea de a alege, potrivit nevoilor proprii.
(2) Tipurile de activităţi desfăşurate cu
copiii în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară sunt:
a) jocul cu jucăria, jocul simbolic, jocul
senzorial, jocul cu nisip şi apă, jocul de construcţie, jocul didactic;
b) activităţi artistice şi de îndemânare:
desen, pictură, modelaj, activităţi practice şi gospodăreşti;
c) activităţi de muzică şi de mişcare:
audiţii, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, cântece, euritmie;
d) activităţi de creaţie şi de comunicare:
povestiri, memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini;
e) activităţi de cunoaştere: observări,
lecturi după imagini, activităţi matematice, convorbiri, jocuri didactice,
experimente;
f) activităţi în aer liber: plimbări,
jocuri la nisipar, jocuri şi întreceri sportive, utilizarea aparatelor de
joacă.
(3) Numărul activităţilor de învăţare şi
tipurile de activităţi recomandate pe vârste sunt prezentate în anexa nr. 1c
care face parte integrantă din prezenta metodologie.
ART. 38
(1) Durata activităţilor desfăşurate cu
copiii antepreşcolari variază în funcţie de nivelul de vârstă şi de interesul
manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea.
Indiferent de durata recomandată pentru
desfăşurarea unei activităţi, educatoarea îşi va adapta demersul didactic în
funcţie de reacţia copilului/copiilor.
(2) Pentru sugari, durata unei activităţi
este de cel mult 5 minute, pentru copiii cu vârste între 1 şi 2 ani durata
activităţii creşte până la cel mult 10 minute, iar pentru copiii cu vârste
între 2 şi 3 ani activităţile durează 15 - 20 minute.
(3) Activităţile în educaţia antepreşcolară
vor fi alternate cu pauze. Acestea vor avea o durată cel puţin egală cu durata
activităţii.
ART. 39
(1) În unităţile de educaţie antepreşcolară
se întocmeşte un orar zilnic orientativ, dar predictibil pentru succesiunea
activităţilor, cu valoare de ghid, în funcţie de numărul şi vârsta copiilor
înscrişi, de nivelul de dezvoltare şi caracteristicile nevoilor lor
individuale, ţinându-se seama şi de preferinţele părinţilor.
(2) În alcătuirea orarului pentru grupele
de copii 1 - 2 ani şi 2 - 3 ani se vor avea în vedere îmbinarea activităţilor
dinamice de învăţare cu activităţi liniştite, respectiv: 30 - 60 de minute de
activitate, de două ori pe zi, constând în desenat, ascultat poveşti, somn, în
funcţie de personalitatea şi dorinţa copilului şi îmbinarea acestor activităţi
din sala de grupă cu cele de afară.
(3) Programul sugarilor va fi strict
individualizat.
ART. 40
(1) Scopul evaluării progresului copiilor
antepreşcolari în unităţile care oferă servicii de educaţie timpurie este acela
de a orienta şi de a optimiza dezvoltarea şi învăţarea copilului în intervalul
de la naştere la 3 ani.
(2) Evaluarea progresului copiilor
antepreşcolari se face pe baza standardelor naţionale specifice, aprobate ca
Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7
ani, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
ART. 41
(1) Centrul Judeţean de Resurse şi
Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CJRAE, şi, respectiv, Centrul Municipiului
Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CMBRAE,
constituie echipe mixte, multidisciplinare de intervenţie timpurie, în
componenţa cărora vor fi cuprinse şi cadrele didactice din unităţile care oferă
servicii de educaţie antepreşcolară.
(2) Echipa multidisciplinară de intervenţie
timpurie va evalua anual toţi copiii din unitatea în care se oferă servicii de
educaţie antepreşcolară, pentru a depista eventualele dificultăţi/deficienţe în
dezvoltarea competenţelor personale ale acestora.
(3) Intervenţia timpurie şi monitorizarea
evoluţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sunt asigurate de către
echipa multidisciplinară de educaţie antepreşcolară, pe baza unui plan de
intervenţie personalizat.
ART. 42
Activităţile de îngrijire şi educaţie
destinate copiilor antepreşcolari se desfăşoară pe baza unei planificări care
vizează proiectarea tuturor activităţilor în care sunt implicaţi copiii,
respectând programul zilnic stabilit de curriculumul pentru educaţia
antepreşcolară şi metodologia specifică de aplicare a acestuia.
CAPITOLUL IV
Resursa umană angajată în creşe şi în alte
unităţi în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară
ART. 43
(1) Activitatea unităţilor în care se oferă
servicii de educaţie antepreşcolară se organizează în baza prevederilor
prezentei metodologii şi a regulamentului intern, aprobat de consiliul de
administraţie al acestora, în cazul grupelor de antepreşcolari din grădiniţe,
sau de către autoritatea administraţiei publice locale în subordinea căreia
funcţionează, în cazul grupelor de antepreşcolari din creşe sau centre de zi.
(2) Regulamentul intern stabileşte normele
cu caracter de obligativitate pentru întregul personal didactic, nedidactic şi
voluntari din unitatea respectivă, pentru părinţii/reprezentanţii legali ai
copiilor, precum şi norme pe domenii de activitate, particularizând aspectele
specifice educaţiei antepreşcolare.
(3) Personalul şi voluntarii îşi desfăşoară
activitatea în conformitate cu proiectul instituţional al unităţilor în care se
oferă servicii de educaţie antepreşcolară, stabilit şi aprobat de către
consiliul de administraţie al unităţilor sau, după caz, de către autoritatea
administraţiei publice locale.
(4) Proiectul instituţional al unităţii în
care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară cuprinde misiunea, scopul,
obiectivele şi activităţile specifice.
ART. 44
(1) Structura orientativă a personalului
din creşe, ca unităţi în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară,
este formată din:
a) personal de conducere: director/şef de
centru;
b) personal didactic: educator-puericultor;
c) personal de specialitate: asistent
medical;
d) personal nedidactic: administrator, bucătar,
contabil, ajutor de bucătar, îngrijitoare.
(2) Structura orientativă a personalului
din grădiniţe şi centre de zi, ca unităţi de educaţie antepreşcolară, este
stabilită în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu obligativitatea
respectării prevederilor prezentei metodologii în ceea ce priveşte personalul
didactic.
ART. 45
(1) Unităţile în care se oferă servicii de
educaţie antepreşcolară colaborează cu serviciul public de asistenţă socială
din cadrul autorităţii administraţiei publice locale, în situaţia în care au
înscrişi copii cu risc de separare de familie.
(2) Pentru asigurarea îngrijirilor medicale
în caz de urgenţă, unităţile în care se oferă servicii de educaţie
antepreşcolară solicită servicii de urgenţă teritoriale.
(3) În vederea evaluării potenţialului
copilului şi stimulării dezvoltării optime a acestuia, unitatea în care se
oferă servicii de educaţie antepreşcolară colaborează cu psihologi, mentori,
metodişti ai inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, precum
şi cu alţi specialişti.
(4) Activităţile din cadrul unităţii în
care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară au ca principiu fundamental
munca în echipă.
ART. 46
Personalul didactic din unităţile în care
se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se normează pe ture în situaţia
funcţionării acestora cu programul prelungit şi/sau săptămânal.
ART. 47
(1) Numărul de personal şi funcţiile pentru
unitatea cu o capacitate de 50 de copii se stabilesc conform anexei nr. 1b).
(2) Ponderea categoriilor de personal
prevăzute la alin. (1) se stabileşte luându-se în considerare necesitatea
asigurării unei îngrijiri de calitate şi adaptată nevoilor beneficiarilor
unităţilor, în funcţie de specificul activităţilor derulate putând fi antrenate
şi alte categorii de personal, în conformitate cu prevederile art. 45.
ART. 48
(1) Asigurarea personalului didactic din
unităţile publice în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se
realizează de către autorităţile administraţiei publice locale împreună cu
inspectoratele şcolare/al municipiului Bucureşti, cu respectarea standardelor
de calitate şi a legislaţiei în vigoare.
(2) Asigurarea personalului nedidactic din
unităţile publice în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară şi
formarea continuă a acestuia sunt în responsabilitatea autorităţii
administraţiei publice locale.
ART. 49
(1) Personalul nedidactic al unităţii în
care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară trebuie să parcurgă un modul
de formare continuă specifică privind educaţia timpurie, cu o durată de cel
puţin 30 de ore.
(2) Modulul trebuie să cuprindă cel puţin
următoarele teme:
a) principiile educaţiei timpurii;
b) abordarea globală a copilului şi munca
în echipă;
c) educarea şi susţinerea familiilor pentru
dezvoltarea competenţelor parentale.
(3) Pentru personalul existent în unităţi
la momentul intrării în vigoare a prezentei hotărâri a Guvernului, formarea
profesională prevăzută la alin. (1) se va suporta de angajator şi se va realiza
etapizat, până la data de 1 ianuarie 2015.
ART. 50
(1) Organizarea şi coordonarea activităţii
creşelor sau, după caz, a centrelor de zi care înfiinţează grupe de educaţie
timpurie antepreşcolară se asigură de către director/şef de centru, iar în
cazul grădiniţelor cu personalitate juridică în care se oferă servicii de
educaţie antepreşcolară se asigură de consiliul de administraţie prin director.
(2) Coordonarea activităţii de educaţie
timpurie desfăşurată în creşe sau, după caz, în centre de zi care înfiinţează
grupe de educaţie timpurie antepreşcolară se asigură de către director/şef de
centru în colaborare cu consiliul de administraţie al unităţii coordonatoare,
respectiv al grădiniţei, prin directorul acesteia.
ART. 51
(1) Directorul/Şeful de centru asigură
coordonarea activităţii din cadrul unităţii în care se oferă servicii de
educaţie antepreşcolară şi răspunde de organizarea şi coordonarea activităţii
personalului, de relaţia cu părinţii/reprezentantul legal, de activitatea
metodică şi de perfecţionare, de păstrarea şi gestionarea patrimoniului
unităţii respective.
(2) Directorul/Şeful de centru îndeplineşte
orice alte atribuţii stabilite prin actele normative în vigoare sau prin
hotărâre a autorităţilor ori persoanelor juridice care au înfiinţat sau, după
caz, finanţează unitatea.
(3) Directorul/şeful de centru reprezintă
unitatea în relaţia cu inspectoratul şcolar, cu autoritatea administraţiei
publice locale, cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor şi cu alţi
factori interesaţi în educaţia copiilor antepreşcolari.
(4) În cazul creşelor, directorul
îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) exercită atribuţiile ce revin creşei în
calitate de persoană juridică;
b) exercită funcţia de ordonator de
credite;
c) întocmeşte proiectul bugetului propriu
al creşei şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
d) propune autorităţilor sau persoanelor
juridice care au înfiinţat sau, după caz, finanţează creşa aprobarea structurii
organizatorice şi a numărului de personal;
e) numeşte şi eliberează din funcţie
personalul didactic şi nedidactic din cadrul creşei, în condiţiile legii;
f) elaborează proiectele rapoartelor
generale privind activitatea creşei;
g) desfăşoară activităţi pentru promovarea
imaginii creşei în comunitate;
h) răspunde de calitatea serviciilor de
educaţie antepreşcolară, precum şi de asigurarea formării continue a
personalului didactic şi nedidactic;
i) asigură coordonarea, îndrumarea şi
controlul activităţilor desfăşurate de personalul creşei şi aplică sancţiuni
disciplinare pentru salariaţii care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător
atribuţiile.
(5) Candidaţii pentru ocuparea postului de
director de creşă trebuie să fie absolvenţi cu diplomă de licenţă ai
învăţământului universitar de lungă durată într-unul din domeniile: ştiinţe
economice, juridice, administrative, medicină, sociologie, psihologie şi
ştiinţe ale educaţiei, cu vechime de minimum 2 ani în specialitate.
(6) Prin excepţie, candidaţii prevăzuţi la
alin. (5) pot fi absolvenţi cu diplomă de licenţă ai învăţământului superior,
cu experienţă de minimum 3 ani în unităţi în care se oferă servicii de educaţie
timpurie antepreşcolară sau în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor
copilului, cu condiţia respectării prevederilor art. 49.
(7) Şeful de centru pentru creşa fără
personalitate juridică îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii
principale:
a) exercită atribuţiile ce revin creşei
fără personalitate juridică;
b) propune proiectul de buget al creşei;
c) propune autorităţilor sau persoanelor
juridice care au înfiinţat sau, după caz, care finanţează creşa aprobarea
structurii organizatorice şi a numărului şi categoriilor de personal;
d) participă la selectarea personalului din
cadrul creşei;
e) elaborează proiectele rapoartelor
generale privind activitatea creşei;
f) desfăşoară activităţi pentru promovarea
imaginii creşei în comunitate;
g) răspunde de calitatea serviciilor de
educaţie antepreşcolară, precum şi de asigurarea formării continue a
personalului didactic şi nedidactic;
h) asigură coordonarea, îndrumarea şi
controlul activităţilor desfăşurate de personalul creşei şi propune sancţiuni
disciplinare pentru salariaţii care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător
atribuţiile.
ART. 52
(1) Asistentul medical din creşe şi alte
unităţi de educaţie timpurie are, în principal, următoarele atribuţii:
a) efectuează triajul zilnic al copiilor;
b) verifică avizele epidemiologice şi
cauzele absenţei copiilor, colaborând cu părinţii/reprezentanţii legali ai
copiilor;
c) asigură asistenţa medicală de urgenţă şi
solicită serviciul de ambulanţă, când este cazul;
d) anunţă imediat părinţii privind situaţia
de urgenţă în care se găseşte copilul;
e) colaborează cu medicul şcolar şi cu
medicul de familie al copiilor;
f) administrează copiilor, cu acordul
părinţilor, tratamentul prescris de medicul curant şi tratamentul în regim de
urgenţă prescris de medicul de ambulanţă;
g) întocmeşte şi ţine evidenţa fişelor
medicale ale copiilor;
h) întocmeşte meniurile, respectând
normativele nutriţionale pentru fiecare categorie de copii în parte;
i) monitorizează modul în care se
pregăteşte, se distribuie şi se administrează alimentaţia copiilor, în funcţie
de vârsta acestora;
j) controlează zilnic condiţiile de
funcţionare ale blocului alimentar şi verifică respectarea meniurilor;
k) controlează rezultatele evaluărilor
periodice ale personalului;
l) controlează starea igienico-sanitară a
tuturor încăperilor;
m) ţine evidenţa medicamentelor aflate în
creşă, prin înscrierea acestora în centralizatorul de consum;
n) izolează copiii bolnavi sau suspecţi de
a fi bolnavi/purtători de boli infecto-contagioase şi informează conducerea
unităţii asupra acestor cazuri;
o) efectuează educaţia pentru sănătate a
părinţilor şi copiilor;
p) efectuează termometrizarea copiilor,
cântăreşte şi măsoară copiii, consemnând datele în fişa medicală.
(2) Activitatea asistentului medical este
coordonată metodologic de medicul şcolar din unitatea administrativ-teritorială
în care funcţionează unitatea.
ART. 53
(1) Educatorul-puericultor din creşă şi din
alte unităţi de educaţie antepreşcolară are, în principal, următoarele
atribuţii:
a) realizează activităţi de îngrijire şi de
stimulare psihomotorie a copiilor în vederea creşterii gradului de
independenţă;
b) realizează activităţi care vizează
dezvoltarea comportamentului socio-afectiv;
c) asigură formarea şi perfecţionarea
comportamentului verbal;
d) realizează programe care cuprind
activităţi ce urmăresc creşterea receptivităţii generale la stimuli în vederea
dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor în învăţare;
e) înregistrează progresele realizate de
copil în jurnalul acestuia;
f) colaborează activ cu
părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor care frecventează unitatea.
(2) Activitatea educatorului puericultor
din creşă sau centru de zi este coordonată metodologic de consiliul profesoral
din cadrul grădiniţei desemnate de către inspectoratul şcolar judeţean/al
municipiului Bucureşti pentru supervizarea activităţilor educaţionale.
ART. 54
(1) Educatorul-puericultor are obligaţia de
a comunica în scris părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor, prin
jurnalul de legătură al copilului, trimestrial sau ori de câte ori este
necesar, cel puţin următoarele informaţii, cu avizul directorului/şefului de
centru:
a) progresele realizate de copii pe cele 5
domenii de dezvoltare;
b) starea emoţională şi afectivă a
copiilor;
c) dificultăţi/deficienţe identificate;
d) orice alte elemente care necesită luarea
unor măsuri sau a căror cunoaştere de către părinţi/reprezentanţi legali este
necesară pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.
(2) Educatorul-puericultor poate comunica
prin orice mijloace de comunicare părinţilor/reprezentanţilor legali ai
copiilor informaţii cu privire la activităţile desfăşurate cu copiii şi
rezultatele acestora.
ART. 55
(1) Organizarea şi coordonarea
activităţilor care vizează educaţia antepreşcolară din cadrul grădiniţei se
asigură de către consiliul profesoral.
(2) Organizarea şi coordonarea
activităţilor care vizează educaţia antepreşcolară din cadrul creşei/centrului
de zi se asigură de către consiliul profesoral al grădiniţei desemnate de
inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, care asigură şi
supervizarea activităţilor educaţionale.
(3) Consiliul profesoral se subordonează
consiliului de administraţie şi colaborează cu acesta, sprijinindu-l în luarea
şi aplicarea deciziilor referitoare la educaţia antepreşcolară în unităţile în
care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară.
CAPITOLUL V
Relaţia cu părinţii şi comunitatea
ART.
56
(1) Valorile şi misiunea unităţii în care
se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, condiţiile de înscriere,
programul de funcţionare, informaţiile cu privire la categoriile de personal şi
atribuţiile acestora, drepturile şi obligaţiile părinţilor/reprezentanţilor
legali vor fi aduse la cunoştinţa acestora de către conducerea unităţii, în
momentul depunerii dosarului.
(2) Părinţilor/Reprezentanţilor legali li
se vor pune la dispoziţie numele şi numerele de telefon ale persoanelor responsabile
din creşă, precum şi regulamentul intern al acesteia.
ART. 57
(1) Părinţii/Reprezentantul legal al
copilului au/are dreptul la:
a) consiliere şi sprijin din partea
personalului unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară
pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă în ceea ce priveşte educaţia
timpurie a copilului, dezvoltarea psihologică a acestuia, precum şi pentru
probleme de ordin medical şi/sau social;
b) primirea oricăror informaţii necesare
dezvoltării armonioase a copilului, pe care personalul didactic şi nedidactic
le poate furniza, în funcţie de evoluţia copilului.
(2) Părinţii/Reprezentantul legal al
copilului au/are următoarele obligaţii:
a) să comunice reprezentanţilor unităţii în
care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară orice informaţii cu privire
la starea de sănătate a copilului, precum şi informaţii necesare dezvoltării
armonioase a copilului;
b) să respecte regulamentul intern al
unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară;
c) să achite contribuţia lunară pentru
copilul/copiii înscris/înscrişi la unitatea în care se oferă servicii de
educaţie antepreşcolară potrivit prevederilor prezentei metodologii.
ART. 58
(1) Unităţile de educaţie antepreşcolară
sunt obligate să dezvolte o reţea de suport profesional, putând apela ori de
câte ori au nevoie la servicii specializate, cum ar fi servicii de consiliere
psihologică şi socială, servicii specializate de sănătate etc.
(2) Următoarele instituţii publice sau
private pot face parte din reţeaua de suport profesional a unităţilor de
educaţie antepreşcolară:
a) inspectoratul şcolar judeţean/al
municipiului Bucureşti;
b) centrul judeţean de resurse şi asistenţă
educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă
Educaţională;
c) Direcţia Generală de Asistenţă Socială
şi Protecţia Copilului;
d) Direcţia de Sănătate Publică;
e) agenţia judeţeană de plăţi şi inspecţie
socială;
f) inspectoratul judeţean de poliţie/Direcţia
Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti;
g) inspectoratul pentru situaţii de urgenţă
judeţean/al municipiului Bucureşti;
h) serviciul public de asistenţă socială;
i) autorităţi ale administraţiei publice
locale;
j) instituţii de cult;
k) organisme private acreditate să
desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei copilului;
l) alte instituţii publice sau private
acreditate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
ART. 59
(1) În vederea formării unor reţele de
sprijin comunitar, complementare serviciilor de educaţie timpurie, unitatea de
educaţie antepreşcolară oferă:
a) îndrumare şi consiliere a părinţilor;
b) cursuri de educaţie parentală sau alte
cursuri solicitate de părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor;
c) materiale suport (broşuri, cărţi,
studii, postere, pliante etc.) pentru informarea părinţilor/reprezentanţilor
legali şi a altor membri ai comunităţii asupra dezvoltării copilului şi a
cerinţelor educaţionale ale acestuia;
d) consilierea părinţilor/reprezentantului
legal în vederea identificării de soluţii la problemele identificate în cazul
copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) pot
fi oferite de către instituţia de educaţie timpurie, independent sau prin
centrele de resurse pentru părinţi, centrele de resurse pentru educaţie şi
dezvoltare, centrele de resurse şi perfecţionare, centrele de documentare şi
informare ori, în parteneriat, prin centrele judeţene de resurse şi asistenţă
educaţională, Casa Corpului Didactic sau alţi parteneri educaţionali cu
preocupări în acest domeniu.
ART. 60
(1) Orice persoană care lucrează în
unitatea de educaţie antepreşcolară, precum şi părinţii/reprezentanţii legali
pot identifica potenţiali parteneri comunitari, instituţii publice/private sau
persoane care să contribuie la creşterea calităţii îngrijirii copiilor în
cadrul unităţii de educaţie antepreşcolară şi, eventual, să devină persoane de
sprijin pentru perioadele de criză ale unora dintre familii.
(2) Unităţile de educaţie antepreşcolară
pot încheia parteneriate cu partenerii identificaţi, cu respectarea
prevederilor legale.
ART. 61
(1) Unităţile de educaţie antepreşcolară
vor încuraja participarea voluntarilor la activităţile desfăşurate în unitate,
ţinându-se cont de corespondenţa dintre competenţele personale şi activităţile
prestate.
(2) Voluntarii care doresc să participe la
activităţile din unităţile de educaţie antepreşcolară vor solicita acest lucru,
în scris, directorului/şefului de centru, urmând ca în contractul de
voluntariat încheiat conform prevederilor legale în vigoare să se precizeze
rolul, programul, limitele de competenţă stabilite şi agreate de comun acord.
(3) Voluntarii beneficiază de o formare de
minimum 8 ore înainte de a-şi începe activitatea în cadrul unităţii de educaţie
antepreşcolară şi prezintă un certificat medical din care să rezulte că acesta
nu se află în evidenţele medicale cu boli transmisibile şi este apt să
desfăşoare activităţi cu copii.
ART. 62
În vederea asigurării transparenţei şi
creşterii prestigiului social al unităţii şi al profesioniştilor care lucrează
în ea, conducerea unităţii de educaţie antepreşcolară va aloca un spaţiu
destinat promovării parteneriatului cu familia şi comunitatea, a serviciilor
oferite, precum şi a altor informaţii utile legate de dezvoltarea şi educarea
copilului în intervalul de la naştere la 4 ani.
CAPITOLUL VI
Monitorizarea activităţii din creşe şi alte
unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară
ART. 63
(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii elaborează standarde naţionale de
calitate pentru evaluarea activităţilor specializate vizate în cadrul unităţii
în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, cum ar fi activităţile
de: educaţie, menţinere a stării de sănătate, nutriţie şi îngrijire a copiilor.
(2) Controlul utilizării şi respectării
reglementărilor din standardele naţionale de evaluare a progresului copiilor
antepreşcolari se realizează prin inspecţie, în conformitate cu prevederile
legale în vigoare.
(3) Inspecţia se realizează prin misiuni
comune ale reprezentanţilor instituţiilor/departamentelor care au atribuţii de
control la nivel central şi/sau judeţean/local, printr-un mecanism articulat de
inspecţie.
(4) Metodologia de lucru pentru inspecţia
în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se elaborează
şi se aprobă prin ordin comun de către Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi
Ministerul Sănătăţii.
ART. 64
Inspectoratul Şcolar Judeţean/al
municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
a) asigură încadrarea cu personal didactic
a unităţilor în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, pe baza unei
metodologii specifice elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului;
b) asigură perfecţionarea profesională a
educatorilor-puericultori;
c) realizează îndrumarea metodologică a
educatorilor-puericultori cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţilor
de educaţie antepreşcolară a copiilor;
d) asigură servicii specializate pentru
copiii cu cerinţe educative speciale;
e) monitorizează activitatea desfăşurată de
personalul didactic din unităţile în care se oferă servicii de educaţie
antepreşcolară;
f) monitorizează aplicarea standardelor
specifice de calitate, de referinţă, pentru nivelul antepreşcolar;
g) monitorizează aplicarea curriculumului
naţional specific şi a standardelor privind progresul copilului, aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului ca Repere
fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani.
ART. 65
Direcţia de sănătate publică judeţeană/a
municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
a) realizează supravegherea stării de
sănătate a colectivităţilor de copii din unităţile în care se oferă servicii de
educaţie antepreşcolară;
b) urmăreşte realizarea în perioadele
stabilite a programului de vaccinări a copiilor;
c) urmăreşte participarea anuală a
personalului medical la programe de perfecţionare a pregătirii profesionale;
d) controlează respectarea de către
unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară a normelor
igienico-sanitare;
e) controlează dacă meniurile sunt
stabilite în conformitate cu normativele prevăzute de lege şi nevoile
nutriţionale ale copiilor;
f) monitorizează activitatea specifică
domeniului sănătăţii desfăşurată în unităţile în care se oferă servicii de
educaţie antepreşcolară din sistem public şi privat.
ART. 66
Serviciul public de asistenţă socială de la
nivelul municipiului, oraşului, comunei sau, după caz, sectorului municipiului
Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
a) fundamentează şi propune spre aprobare
primarului diminuarea procentului contribuţiei părinţilor/reprezentanţilor
legali;
b) realizează planul de servicii pentru
copiii expuşi riscului de separare de părinţii lor înscrişi în unităţile de
educaţie antepreşcolară;
c) realizează evidenţa creşelor existente
în sistem public şi privat şi a numărului de locuri disponibile;
d) colaborează permanent cu inspectoratul
şcolar judeţean şi autoritatea de sănătate publică a judeţului;
e) comunică trimestrial direcţiei generale
de asistenţă socială şi protecţia copilului numărul de creşe care funcţionează
la nivel local şi numărul de copii înscrişi.
ART. 67
Agenţia judeţeană pentru plăţi şi inspecţie
socială îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
a) controlează respectarea prevederilor
legale privind diminuarea contribuţiei părinţilor;
b) controlează respectarea prevederilor
legale privind accesul egal şi nediscriminatoriu al copiilor la serviciile
oferite de creşe;
c) controlează respectarea standardelor
minime de calitate specifice creşelor;
d) constată contravenţii şi, după caz,
aplică sancţiunile prevăzute de legile speciale care reglementează serviciile
sociale, precum şi de art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi
Inspecţie Socială, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
198/2012;
e) comunică trimestrial serviciilor publice
de asistenţă socială, prin intermediul agenţiilor teritoriale, evidenţa
furnizorilor de servicii sociale acreditaţi să înfiinţeze unităţile prevăzute
la art. 1 alin. (1) şi (2).
ART. 68
Se recomandă efectuarea misiunilor de
inspecţie şi control în echipe mixte formate din reprezentanţi ai instituţiilor
menţionate la art. 64 - 67.
CAPITOLUL VII
Finanţarea creşelor şi a altor unităţi de
educaţie antepreşcolară
ART. 69
Finanţarea unităţilor de educaţie
antepreşcolară organizate în sistem public, prevăzute la art. 5 din prezenta
metodologie, se realizează din următoarele surse:
a) bugete locale, pentru acoperirea
cheltuielilor de personal pentru personalul didactic şi nedidactic şi a
cheltuielilor de organizare şi funcţionare a creşei, inclusiv pentru
grupele/structurile din grădiniţe şi centre de zi;
b) sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat;
c) contribuţii lunare ale
părinţilor/reprezentanţilor legali, stabilite conform prezentei metodologii;
d) donaţii;
e) sponsorizări;
f) alte surse legal constituite.
ART.
70
(1) Părinţii/Reprezentanţii legali ai căror
copii beneficiază de servicii în cadrul creşelor şi al altor unităţi de
educaţie timpurie antepreşcolară publice sunt obligaţi la plata unei
contribuţii lunare, a cărei valoare este stabilită prin dispoziţie a
primarului, în funcţie de numărul de copii din familie şi de venitul mediu
lunar brut cumulat al părinţilor/reprezentanţilor legali calculat pe perioada
de 6 luni anterioară înscrierii copilului, certificat prin adeverinţa prevăzută
la art. 22 alin. (1) lit. d).
(2) Sunt scutiţi de la plata contribuţiei,
sarcina fiind preluată de bugetul local, părinţii/reprezentantul legal care au
în îngrijire copii ce sunt expuşi riscului de separare de familie şi au
aprobate planuri de servicii.
(3) Contribuţia poate fi achitată şi prin
tichete de creşă, tichete sociale şi/sau cupoane sociale, potrivit legii.
ART. 71
(1) Contribuţia lunară de întreţinere a
copiilor înscrişi în unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie
antepreşcolară, suportată de părinţii/reprezentantul legal al acestora, se
stabileşte în funcţie de numărul efectiv de zile de prezenţă a copilului la
programul zilnic.
(2) Numărul de zile în care copiii au
frecventat unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară este
monitorizat prin registrul de evidenţă/prezenţă completat de asistenta medicală
în colaborare cu educatorul-puericultor.
(3) Contribuţia lunară a
părinţilor/reprezentanţilor legali la suportarea cheltuielilor pentru copiii
înscrişi la unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se
realizează cu plata în avans pentru o lună calendaristică.
(4) Contribuţia lunară a
părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor care au frecventat programul de
creşă pe o perioadă de până la 3 zile lucrătoare este reportată pentru luna
următoare.
ART. 72
(1) Contribuţia lunară de întreţinere a
copiilor înscrişi în unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie
antepreşcolară, suportată de părinţii/reprezentantul legal al acestora, se
determină în funcţie de cheltuielile de întreţinere, hrană şi gospodărie,
obiecte de inventar, echipament şi cazarmament, materiale igienico-sanitare şi
altele asemenea, precum şi de numărul de zile frecventate de copil în aceste
unităţi.
(2) Valoarea contribuţiei se stabileşte în
următoarele cote procentuale şi nu poate depăşi 20% din costul mediu lunar de
întreţinere în unitatea publică în care se oferă servicii de educaţie
antepreşcolară.
______________________________________________________________________________
| Venit mediu brut lunar
cumulat | Număr copii | Cotă procentuală |
| al
părinţilor/reprezentanţilor | | contribuţie părinţi |
| legali | | |
|________________________________|_______________________|_____________________|
| peste 700 lei | un copil | 20% |
|
|_______________________|_____________________|
| | 2 sau mai
mulţi copii | 10% |
|________________________________|_______________________|_____________________|
| între 225 - 699 lei | un copil | 10% |
|
|_______________________|_____________________|
| | 2 sau mai
mulţi copii | 5% |
|________________________________|_______________________|_____________________|
(3) Costul mediu lunar de întreţinere se
stabileşte diferenţiat, în funcţie de tipul creşei, respectiv centru de zi sau
grupe de educaţie antepreşcolară înfiinţate pe lângă grădiniţe, şi se aprobă
anual prin act administrativ al instituţiei care are în administrare creşa.
CAPITOLUL VIII
Dispoziţii finale
ART. 73
Prevederile prezentei hotărâri sunt
aplicabile şi creşelor înfiinţate conform Legii nr. 263/2007 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, cu modificările şi
completările ulterioare.
ART. 74
La data aprobării prezentei metodologii,
conducerile unităţilor care oferă servicii de educaţie antepreşcolară vor lua
toate măsurile necesare pentru reorganizarea acestora, cu sprijinul
autorităţilor administraţiei publice locale şi al inspectoratelor şcolare
judeţene/al municipiului Bucureşti, până la începerea anului şcolar 2013 -
2014.
ART. 75
Autorităţile administraţiei publice locale,
în colaborare cu inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, cu
participarea părinţilor, a operatorilor economici, a societăţilor umanitare, a
organizaţiilor neguvernamentale şi a altor persoane fizice sau juridice asigură
condiţiile necesare organizării şi funcţionării unităţilor care oferă servicii
de educaţie antepreşcolară, inclusiv hrana, odihna, transportul, protecţia
vieţii şi sănătăţii antepreşcolarilor, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi
a drepturilor copilului.
ART. 76
Unităţile care oferă servicii de educaţie
antepreşcolară elaborează, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentei metodologii, Regulamentul intern.
ART. 77
Anexele nr. 1a) - 1c) fac parte integrantă
din prezenta hotărâre.
ANEXA 1a)
la metodologie
Recomandări privind raportul adult/copil şi
mărimea maximă a grupei
_______________________________________________________
| Vârsta copiilor | Raport adult/ | Mărimea maximă |
| | copii pe tură | a
grupei |
|______________________|_______________|________________|
| Sugari (grupă mică) |
1/4 | 7
|
|______________________|_______________|________________|
| Copii de 1 - 2 ani | | |
| (grupă mijlocie) |
1/5 | 9
|
|______________________|_______________|________________|
| Copii de 2 - 3 ani | | |
| (grupă mare) |
1/6 | 9
|
|______________________|_______________|________________|
ANEXA 1b)
la metodologie
Estimarea numărului şi a structurii pe
funcţii a personalului necesar într-o unitate cu 50 de copii
________________________________________________________
| Funcţia | Nr. norme |
|______________________|_________________________________|
| Director/Şef centru | 1 pe unitate |
|______________________|_________________________________|
| Administrator | 1/2 pe unitate |
|______________________|_________________________________|
| Educator-puericultor | 1 pe
tură, la nivel de grupă |
|______________________|_________________________________|
| Medic | 1/4 pe unitate |
|______________________|_________________________________|
| Asistent medical | 1 pe tură, la nivel de unitate*)|
|______________________|_________________________________|
| Bucătar | 1 pe unitate |
|______________________|_________________________________|
| Ajutor bucătar | 1 pe unitate |
|______________________|_________________________________|
| Îngrijitor | 1 pe tură, la nivel de grupă |
|______________________|_________________________________|
*) În unităţile cu mai mult de 50 de copii
se va adăuga câte 1/2 normă de asistent medical/tură pentru fiecare 50 de copii
în plus.
ANEXA 1c)
la metodologie
Tipuri şi număr de
activităţi
______________________________________________________________________________
|Nr. | Categorii de activităţi de învăţare | Sugari | Copii de | Copii de
|
|crt.| | | 1 - 2 ani | 2 - 3 ani |
|____|________________________________________|________|___________|___________|
| 1 | Jocuri |
2 | 4 | 6 |
|____|________________________________________|________|___________|___________|
| 2 | Activităţi artistice şi de
îndemânare | 1 | 2 |
2 |
|____|________________________________________|________|___________|___________|
| 3 | Activităţi de muzică şi de mişcare |
1 | 2 | 3 |
|____|________________________________________|________|___________|___________|
| 4 | Activităţi de creaţie şi de comunicare
| 1 | 3 | 4 |
|____|________________________________________|________|___________|___________|
| 5 | Activităţi de cunoaştere | 1 | 2 |
3 |
|____|________________________________________|________|___________|___________|
| 6 | Activităţi în aer liber | 3 | 4 |
6 |
|____|________________________________________|________|___________|___________|
| Total activităţi/săptămână: | 9 |
17 | 24 |
|_____________________________________________|________|___________|___________|
NOTĂ:
Numărul de activităţi menţionat în tabel
este recomandat de specialişti ca minim.
Activităţile de învăţare prezentate se
desfăşoară cu întreaga grupă sau cu grupuri mici, conform unei planificări,
astfel încât să fie cuprinse toate de-a lungul unei săptămâni.
